Cel de-al zecelea seminar mass-media al societatii civile

Departamentul de Comunicare al Comitetului Economic și Social European (CESE) a organizat în perioada 24 - 25 noiembrie 2016 la Viena a zecea ediție a Seminarului Mass-media pentru societatea civilă, care a avut ca temă modul în care mass-media din Europa comunică fenomenul migrației. Evenimentul a reunit reprezentanți ai organizațiilor gazdă ale CESE din domeniul comunicării și al mass-mediei, membri ai CESE și ai diverselor Consilii Economice și Sociale europene, reprezentanți ai unor instituții ale Uniunii Europene și jurnaliști. Instituția noastră a fost reprezentată la acest seminar de Anca Simitopol, expert Relații Internaționale.


Seminarul a fost deschis joi, 24 noiembrie, de Gonçalo Lobo Xavier, vicepreședintele CESE pentru Comunicare, care a vorbit despre importanța faptului de a observa și de a discuta despre impactul pozitiv sau negativ al instrumentelor de comunicare asupra opiniei publice, în ce privește fenomenul migrației și al refugiaților. Elisabeth Tichy-Fisslberger, director general al Departamentului de Probleme Juridice și Consulare și coordonator la nivel național al luptei împotriva traficului de ființe umane, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Austria, a subliniat că în Europa, două lucruri referitoare la migrație și refugiați sunt în special îngrijorătoare, și anume, faptul că 90% dintre cei care încearcă să fugă aici ajung cu ajutorul contrabandiștilor, rezultatul fiind numărul relativ ridicat al persoanelor înecate, și faptul că unele mijloace de comunicare transmit ideea că datele și opiniile sunt interșanjabile, rezultatul fiind deseori inflamarea opiniei publice în lipsa unor date concrete. Rafal Zaborowski, profesor la Departamentul de Mass-media și Comunicare din cadrul Universității London School of Economics and Political Science, a prezentat un studiu realizat de el și echipa sa, ce s-a axat pe modul în care mai multe publicații importante din opt țări europene - Marea Britanie, Irlanda, Ungaria, Serbia, Germania, Grecia, Franța și Cehia - au comunicat fenomenul refugiaților pe parcursul anului 2015. Studiul a urmărit corelația dintre evenimente și tonul pozitiv sau negativ asumat de aceste publicații, precum și diferențele dintre presa de dreapta și cea de stânga. O trăsătură specifică pe care a observat-o acest studiu este lipsa contextualizării de către o bună parte din presa din aceste țări. Cu alte cuvinte, relatările referitoare la refugiați sau la consecințele negative ale sosirii acestora nu sunt însoțite deseori de relatări referitoare la evenimentele din țările de proveniență ale refugiaților, lucru care duce la lipsa unui sentiment al solidarității și, din contră, la apariția unui sentiment al unei granițe clare dintre "noi și ei".

Georges Dassis, președintele CESE, a vorbit despre existența a două extreme la nivel de discurs. Există, astfel, în Europa un discurs care respinge categoric ideea de a primi refugiați și un discurs populist care pretinde că Europa este capabilă să primească toți refugiații și migranții. Poziția CESE este aceea că Europa are nevoie de diversitate, dar și de politici de integrare bine puse la punct, de dezvoltarea unei conștiințe a respectului față de cultura migranților și refugiaților, dar și de dezvoltarea unor politici pe baza cărora migranții și refugiații să respecte și să se adapteze la culturile țărilor în care vin.

Un punct central al seminarului l-a reprezentat chestiunea contrabandei cu refugiați. Giampaolo Musumeci, jurnalist, a încercat să studieze și să înțeleagă timp de trei ani această activitate. El a afirmat că oricine poate deveni un astfel de contrabandist, prețul unui bilet variind între 2.000 și 5.000 de euro. Numărul mare de contrabandiști din ultimul timp, ușurința cu care cineva poate efectua această activitate și faptul că aceste persoane își plasează banii în diverse locuri fac să fie aproape imposibil ca procurorii să găsească banii astfel obținuți. La aceasta se adaugă și încrederea care deseori se construiește între migranți și refugiați, pe de o parte, și contrabandiști, pe de altă parte, cei dintâi considerând că noua lor viață pe teritoriul european se datorează celor din urmă, și nicidecum instituțiilor europene.

În altă ordine de idei, Tania Kambouri, polițistă în Germania, a vorbit despre experiența sa din timpul executării serviciului de patrulare, când se confruntă deseori cu tineri migranți și refugiați agresivi, ceea ce a determinat-o să scrie cartea considerată controversată Deutschland im Blaulicht - Notruf einer Polizistin (Germania în bătaia luminii albastre. Strigătul de ajutor al unei polițiste). Discuțiile au fost continuate de Muhammad Manwar Ali, profesor de teologie islamică la Suffolk New College, care a atras atenția asupra faptului că nu se încurajează în general o studiere critică a Islamului de către musulmani, lucru care face ca mulți musulmani să nu cunoască instrumentele necesare adaptării la diverse culturi, pe care le oferă Islamul. Pe de altă parte, a continuat profesorul Muhammad Ali, Marea Britanie încurajează exagerat multiculturalismul. El a spus că deseori Marea Britanie - și Europa în general - nu pare să fie conștientă de diversitatea culturilor în care au fost formați diverși musulmani, unele dintre acestea necunoscând și neasumându-și tradiția critică a interpretării Islamului. Intersectarea acestor două fenomene, ambele având în comun ignoranța, poate crea, astfel, un cocktail exploziv.

Ultima sesiune a seminarului s-a concentrat pe rolul decidenților politici în comunicarea a ceea ce se numește "criza migrației". Sören Bauer, ofițer pentru comunicare și informare, EUROMED, a menționat că opinia publică din Europa este cea mai neprietenoasă față de migranți și refugiați, lucru care se datorează în bună măsură unei comunicări neadecvate de către mijloacele de informare. În acest sens, dl. Bauer și echipa sa au elaborat un ghid pentru jurnaliști și lideri de opinie, alcătuit din cinci puncte pentru relatarea corectă a fenomenului migrației și al refugiaților, astfel:
1. Prezentarea datelor, nu a unor prejudecăți.
2. Cunoașterea legii, adică o bună înțelegere a drepturilor legale naționale și internaționale ale migranților și refugiaților.
3. Prezentarea unei perspective umane, adică menținerea sub control a emoțiilor.
4. Exprimarea tuturor perspectivelor, adică angajarea sinceră a migranților și refugiaților în discuțiile care îi privesc.
5. Contestarea discursului care instigă la ură prin evitarea conținutului inflamator.

«June 2017»
MTWTFSS
    1  2  3  4 
 5  6  7  8  9  10  11 
 12  13  14  15  16  17  18 
 19  20  21  22  23  24  25 
 26  27  28  29  30 


Powered by King Systems® - Web Design | Web Solutions | Web Hosting | Identitate