Declaraţia de la Bucureşti

Reprezentanţii Consiliilor Economice şi Sociale şi ai instituţiilor similare ale statelor şi guvernelor membre ale francofoniei (UCESIF), reuniţi la invitaţia CES-ului din România,


Déclaration Finale Séminaire (FR)
Rapport final Séminaire (FR)
Articol de presă (FR)
  • subliniind apartenenţa la comunitatea de cultură juridică francofonă dedicată promovării valorilor păcii, ale democraţiei şi drepturilor omului în cadrul societăţii civile şi în sprijinul iniţiativelor dezvoltate de Francofonie în domeniul economic;
  • reafirmându-şi angajamentul de a pune în practică principiile de acţiune înscrise în Carta socială a UCESIF;
  • ghidaţi de obiectivele Cartei sociale referitoare la tineret şi la universul digital, în special la dreptul de a întreprinde, la încurajarea activităţilor antreprenoriale proprii şi a iniţiativelor private (obiectivele 22 şi 23), dreptul la o informaţie independentă, obiectivă şi pluralistă  (obiectivul 36), dreptul la libertatea de expresie (obiectivele 37 şi 38), prevenirea discriminărilor (obiectivul 18), promovarea beneficiului în favoarea tuturor, a progresului ştiinţific şi al aplicaţiilor sale (obiectivul 49);
  • Reţelele de socializare şi tineretul: dinamica schimbării în spaţiul francofon
  • convinşi că dinamica reţelelor de socializare reprezintă o metamorfoză în societăţile noastre contemporane, care obligă la transparenţă, şi că Francofonia oferă o varietate de principii şi referinţe care se pot aplica în acţiunea actorilor în spaţiul cibernetic, ca şi aceea a instituţiilor interesate de utilizarea reţelelor de socializare;
  • conştienţi de necesitatea de a obţine un maximum de efect din potenţialul digital, în vederea valorificării contribuţiei pe care o au tinerii în societatea noastră contemporană;
  • convinşi că noile probleme pe care le ridică reţelele de socializare din punct de vedere al protejării vieţii private privesc responsabilitatea comună, dar şi individuală, a actorilor, în vederea garantării libertăţilor, a securităţii şi a încrederii digitale,

Se angajează:
  1. să sprijine o mai bună valorificare a competenţelor tinerilor francofoni pentru a contribui la edificarea unei societăţi a informaţiei democratice, inclusive, deschise, transparente, ca aceea stipulată în Strategia francofonă digitală  a orizontului 2020;
  2. să încurajeze e-guvernanţa societăţilor prin participarea cetăţenească a tinerilor şi punerea în aplicare a unei politici de responsabilizare a actorilor;
  3. să încurajeze crearea unor politici naţionale care să promoveze educaţia, pregătirea profesională, integrarea tinerilor în viaţa activă prin intermediul TIC;
  4. să ia în calcul dispersia prelucrării şi a stocării datelor în conformitate cu logica de  "informatică în nori " (cloud computing), care antrenează, de fapt, lipsa şi pierderea controlului asupra unora dintre aceste date la nivel individual sau naţional", veghind la garantarea independenţei spaţiilor naţionale, la obţinerea dezvoltării, a creării de locuri de muncă, a obţinerii competitivităţii şi încurajării cooperării francofone în acest domeniu;
  5. să reunească eforturile CES-urilor naţionale în vederea realizării unor acţiuni de instruire, de tutoriale software, de spaţii de schimburi, de competenţe în rândul actorilor;
  6. să organizeze campanii de sensibilizare naţională cu privire la impactul reţelelor d socializare şi să ofere consiliere şi instrumente practice pentru o mai bună responsabilizare a  actorilor societăţii civile;
  7. să promoveze prezenţa limbii franceze în universul digital, în primul rând prin implementarea unei platforme colaborative a UCESIF şi prin utilizarea reţelelor de socializare, în vederea facilitării schimbului de experienţă şi a dezvoltării de iniţiative comune între CES-urile membre;
  8. decid în consecinţă să continue politica partajării, a schimbului de bune practici şi de dezvoltare a cooperării între CES-urile membre ale UCESIF.

Redactat la Bucureşti, 14 mai 2013
Participanţii

RAPORT FINAL


Cele cinci ateliere desfăşurate în cele două zile de discuţii ale seminarului au reunit o diversitate de experienţe şi expertize, care a permis degajarea unor idei puternice ce vor putea inspira iniţiative din partea CES-urilor membre ale UCESIF.
Reţelele de socializare şi tineretul: dinamica schimbării în spaţiul francofon
Societatea noastră contemporană nu trăieşte o criză, ci o metamorfoză care impune celor care ne guvernează, şi fiecăruia dintre noi, să răspundă aşteptărilor exprimate de tineri şi să o facă cu atât mai multă forţă cu cât transmiterea valorilor între generaţii nu se mai face atât de uşor. Forţa reţelelor de socializare constă în dinamica pe care acestea o provoacă pentru a însoţi schimbările din societăţile noastre. Experienţele din diverse ţări demonstrează necesitatea urgentării adaptării unui răspuns potrivit faţă de o dublă realitate care implică atât riscuri, cât şi beneficii.

In consecinţă, este important să profităm din plin de această revoluţie digitală.

Intr-adevăr, reţelele de socializare creează un ecosistem favorabil auto-angajării, reputaţiei on line în căutarea unui loc de muncă, care, de acum înainte, se află într-un bazin de recrutare transnaţională. Tehnologiile de informare şi reţelele de socializare dau avânt inovaţiei şi competitivităţii, spre marele beneficiu al IMM-urilor convertite la digital.

S-a pus problema trecerii tinerilor de la angajarea în reţelele de socializare la angajarea în viaţa politică. Într-adevăr, tinerii sunt a priori puţin dispuşi să participe la viaţa oraşului. Spaţiul cibernetic reprezintă un spaţiu de participare virtuală care îndeplineşte condiţiile pentru instalarea încrederii între tineri şi instituţii. Acest lucru va favoriza conştientizarea individuală şi colectivă, în vederea ascultării mesajelor tinerilor şi creării unor platforme de consultare pentru o mai bună identificare a aşteptările acestora. Reţelele de socializare pot fi canale de comunicare destinate tinerilor, referitoare la drepturile şi obligaţiile acestora faţă de angajatori, şi de vectori de dialog social ce pot deschide calea către dialogul civic. Valoarea adăugată a unui CES constă în contribuţia la răspunsul dat aşteptărilor tinerilor pentru o democraţie mai deschisă, în timp ce, în mod paradoxal, limitele tehnice, morale şi sociale sunt în scădere. Astfel, reţelele de socializare lărgesc spaţiul colectiv de intervenţie a indivizilor. În cel mai bun caz, ele pot să contribuie la dezvoltarea conştiinţei politice şi civice a cetăţenilor.

O societate modernă are nevoie de o cultură a securităţii, atât la nivel individual, cât şi la scară naţională. Problematica reţelelor de socializare trebuie să fie analizată şi ca un element de dispersare a conservării datelor care implică o pierdere a controlului individual sau naţional. Statele trebuie să fie atente să-şi păstreze independenţa în materie de economie numerică. Este vorba de o problemă de putere şi competitivitate, pe care au înţeles-o bine societăţile americane care au patronajul acestor reţele. Mai multe CES-uri au insistat asupra necesităţii de a se pune în practică toate mijloacele pentru garantarea unui alarme digitale de securizare şi de a se asigura, în acelaşi timp, că politicile publice sunt utilizate pentru reducerea fracturii numerice.

Riscurile şi beneficiile reţelelor de socializare pentru tineret deschid una din temele cele mai actuale, aceea a necesităţii de formare şi integrare a tehnologiilor web. 2.0 în educaţia pe tot parcursul vieţii. Protecţia drepturilor de autor este, de asemenea, pusă la încercare de dezvoltarea digitalului. Reţelele de socializare se pot erija în contrapondere pentru a se respecta măsurile de echitate în ceea ce priveşte produsele financiare din drepturile de autor.

Sentimentul care domină la încheierea acestei reuniuni este acela al dinamismului schimbării generat de reţelele de socializare şi de urgenţa responsabilizării tuturor actorilor societăţii. Reţelele de socializare au potenţialul de a genera răsturnări sociale în sensul bun sau în sensul rău, o capacitate de deschidere către cunoaşterea reciprocă, de solidaritate, de angajare socială şi coeziune, şi oferă un potenţial de dezvoltare, fără precedent, a resurselor umane. Problematica guvernanţei implică un echilibru corect între controlul autorităţilor şi libertăţile necesare, ce permit vitalitatea reţelelor de socializare. Francofonia este un spaţiu amplu de respiraţie culturală în cadrul căruia circulaţia ideilor a fost întotdeauna rapidă şi în ambele sensuri. Reţelele instituţionale sunt relee operaţionale care permit crearea unui teren solid şi acţiuni de cooperare ce contribuie la consolidarea statului de drept. Francofonia oferă un spaţiu comun, vast, care constituie o masă critică ce permite realizarea unor iniţiative semnificative, dacă toţi actorii Francofoniei îşi unesc eforturile.

Aprobat de participanţi, la 14 mai 2013, ora 15:00

Daca nu vizualizati fisierele Download Adobe AcrobatReader PDF atasate atunci click aici pentru Download Adobe Reader


«Mai 2017»
LMMJVSD
 1  2  3  4  5  6  7 
 8  9  10  11  12  13  14 
 15  16  17  18  19  20  21 
 22  23  24  25  26  27  28 
 29  30  31 


Powered by King Systems® - Web Design | Web Solutions | Web Hosting | Identitate