Proiectul de aviz pornește de la provocările economice și sanitare pe care le-a generat în Europa pandemia de Covid-19 și care au determinat UE să acționeze în favoarea unei Uniuni Europene a Sănătății. Crizele sanitare precedente au contribuit, de asemenea, la consolidarea rolului fundamental al UE în politica sanitară la nivel european, de pildă prin înființarea Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) în 2005. În actualul context, a fost înființată Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară (HERA) și a fost lărgit rolul Agenției Europene a Medicamentului (EMA). Totuși, în virtutea suveranității naționale, statele membre sunt decidenții ultimi, inclusiv în domeniul sănătății. Așadar, avizul CESE Franța își propune să cerceteze posibilitatea armonizării diverselor reglementări existente la nivel european, să identifice politicile sanitare, economice, industriale ale UE ce pot fi consolidate, să studieze modul în care UE se poate organiza și mijloacele de care se poate folosi pentru a oferi cetățenilor europeni securitate sanitară. Întrebarea generală la care avizul își propune să răspundă este, deci, ce înseamnă o Uniune Europeană a Sănătății.

Președintele Bogdan Simion a fost rugat să își exprime opinia asupra reacției UE la criza sanitară generată de Covid-19. Dl Simion a răspuns că, în opinia sa, UE a reacționat pozitiv la actuala criză, în special prin furnizarea promptă de vaccinuri tuturor statelor membre, dar și prin înființarea și lărgirea atribuțiilor unor autorități precum HERA și EMA. Totodată, bugetul alocat de UE acestor autorități este consistent. Dl Simion consideră însă că acest concept al Europei Sănătății ar fi trebuit creat mai demult, pentru că de o bună perioadă se impune o coordonare mai eficientă, la nivel sanitar, între statele membre pe fondul migrației, dar, în orice caz, reacția UE dovedește hotărârea Comisiei Europene de a acționa rapid în astfel de situații.

Membrii comisiei l-au întrebat pe dl Simion cum vede implementarea conceptului „Europa Sănătății” în toate țările UE, mai exact cum își pot ajuta împreună statele membre populațiile, având în vedere că fiecare țară are suveranitate și propriile tradiții. Dl Simion a răspuns că a convinge populația unei țări de corectitudinea unui act medical este un lucru foarte dificil. În România, 39,55% din populație este vaccinată împotriva Covid-19, iar rata de vaccinare este în medie de 40.801 doze/zi, ceea ce înseamnă că în acest ritm România poate ajunge la un procent de vaccinare de 70% în septembrie 2022, lucru care pune o presiune enormă asupra sistemului sanitar. Președintele CES a mai spus că în România curentul anti-vaccinare există de mai multă vreme și, în acest context, România, în particular, și UE, în general, ar trebui să găsească metode prin care să schimbe mentalitatea oamenilor în privința spiritului refractar față de vaccinuri și măsuri sanitare.

Următoarea întrebare a comisiei franceze a vizat stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență în România. Dl președinte Simion a răspuns că România tocmai ce a traversat o perioadă de instabilitate politică, aproape trei luni de interimat guvernamental. De acum încolo se așteaptă din partea noului Guvern să comunice circuitul banilor și modalitatea de implementare a Planului. În perioada construirii Planului Național de Redresare și Reziliență, sub tutela Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), cele trei părți ale societății civile organizate, patronatele, sindicatele și organizațiile societății civile, au fost consultate, dar nu CES, iar forma finală a PNRR-ului a fost criticată. Președintele Simion și-a exprimat speranța că, odată cu instalarea în funcție a noului ministru al MIPE, CES va fi consultat cu privire la PNRR și inclus în procesul de monitorizare a cheltuielii fondurilor europene.

Membrii comisiei franceze au dorit, de asemenea, să afle cum se situează România în privința abordării pandemiei de Covid-19 prin raport cu politicile adoptate de vecinii săi, Bulgaria și Ungaria. Președintele Simion a răspuns că România a apelat pentru vaccinuri doar la UE. De asemenea, România are nevoie de fonduri europene pentru investiții, pentru construcții de spitale. Rata riscului de sărăcie în România este de aproximativ 23,5%, iar populația, mai cu seamă în mediul rural, duce lipsă de asistență medicală specializată. În plus, mii de medici au părăsit România în ultimii ani și s-au îndreptat către țări dezvoltate din UE, rata exodului medicilor fiind, în anul 2020, de aproape 6 medici pe zi, cu toate că în ultimii ani s-au luat măsuri salariale care să atragă personalul medical să rămână în țară.

Ultima întrebare a comisiei CESE a vizat stadiul de dezvoltare a digitalizării sanitare în România. Președintele Bogdan Simion a răspuns că țara noastră are nevoie de mai multe investiții în acest domeniu pentru a îmbunătăți baza de date medicale existentă deja.

În încheierea interviului, membrii comisiei și-au exprimat dorința de a-l invita pe dl președinte Simion să asiste la o ședință a Plenului CESE. Președintele CES România a mulțumit pentru această invitație și și-a manifestat interesul de a urmări o ședință a Plenului consiliului francez și de a înțelege cum funcționează acesta.