„Cartea albă privind viitorul Europei – Reflecții și scenarii pentru UE-27 până în 2025”
Dezbatere cu societatea civilă din România organizată de Comitetul Economic și Social European la sediul Consiliului Economic și Social din România
29 mai 2017

Dezbaterea a avut ca temă ”Cartea albă privind viitorul Europei – Reflecții și scenarii pentru UE-27 până în 2025”, care a fost lansată de Comisia Europeană în martie și a generat ample discuții în cadrul parlamentelor naționale, al Parlamentului European, al autorităților locale și regionale, precum și în cadrul societății civile din statele membre cu privire la starea actuală a Uniunii și la viitorul acesteia.

Printre participanții la evenimentul găzduit de CES s-au numărat membrii Comisiei pentru drepturi și libertăți ale organizațiilor societății civile din cadrul Consiliului.

Dezbaterea s-a desfășurat în trei sesiuni de discuții, fiecare concentrându-se pe un set de întrebări la care cei prezenți au fost invitați să răspundă. Cele trei sesiuni au fost moderate de domnul Cristian Pîrvulescu, reprezentantul Grupului „Activități Diverse” din cadrul CESE, de domnul Minel Ivașcu, reprezentantul Grupului ”Lucrători” din cadrul CESE, și de doamna Ana Bontea, reprezentanta Grupului „Angajatori” din cadrul CESE.

În deschiderea discuțiilor au luat cuvântul domnul Cristian Pîrvulescu, domnul Iacob Baciu, președintele Consiliului Economic și Social din România, și domnul Cristian Buchiu, șef-adjunct al Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Domnul profesor Cristian Pîrvulescu a atras atenția asupra importanței discuțiilor pe această temă, care se desfășoară intens în întreaga Europă, precizând că rapoartele care vor rezulta în urma dezbaterii vor fi folosite pentru elaborarea avizului CESE. Comisia Europeană organizează, prin reprezentanțele sale în statele membre, câteva sute de astfel de întâlniri, menite să analizeze cinci scenarii posibile pentru viitorul unei Europe unite, prevăzute de „Cartea albă”. Reprezentantul Grupului III al CESE a remarcat că nu se poate ignora noul context politic european, marcat de sfidări la adresa Europei. Nu trebuie pierdute din vedere, însă, a afirmat domnul Pârvulescu, aspectele pozitive și speranțele privitoare la viitorul Europei, alegerea lui Emmanuel Macron în Franța, de exemplu, inspirând încredere în posibilitatea reală a unei Europe unite.

Discursul introductiv al domnului președinte Iacob Baciu a continuat chestiunile aduse în discuție de domnul Pîrvulescu, evidențiind problemele uriașe cu care se confruntă Europa în acest moment în materie de șomaj, de sărăcie, de terorism și de creștere a fluxului migrator. Președintele Baciu a subliniat necesitatea ca fiecare stat membru să găsească soluțiile potrivite astfel încât Uniunea Europeană să devină o forță reală care să reprezinte toate statele. Ca atare, a încurajat participanții la dezbatere să analizeze cu atenție cele cinci scenarii propuse. Domnul Iacob Baciu a mai menționat că CES nu a fost ales întâmplător ca loc al acestei dezbateri, având în vedere că instituția pe care o prezidează constituie prin excelență spațiul dialogului în România, cu atât mai mult cu cât reunește în prezent, pentru prima dată, toate cele trei componente fundamentale – confederații patronale, confederații sindicale și structuri asociative ale societății civile. Obiectivul principal al Consiliului Economic și Social este acela de a veghea ca legislația trimisă spre avizare instituției să respecte convențiile sau tratatele europene sau internaționale ratificate de statul român, lucru care, în opinia președintelui Baciu, contribuie la menținerea solidarității la nivel european.

Apreciind discursurile antevorbitorilor săi care au prezentat liniile directoare ale dezbaterii de la București, domnul Cristian Buchiu a adus, la rândul său, clarificări referitoare la discuțiile lansate de Comisia Europeană. Domnul Buchiu a ținut să sublinieze că momentul ales de Comisie pentru această dezbatere are o dublă semnificație, fiind, pe de o parte, un moment complicat al sfidărilor la adresa UE, iar pe de altă parte, un moment aniversar, sărbătorindu-se 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma. Astfel, dorința Comisiei Europene a fost aceea de a prezenta cinci scenarii credibile pentru a consolida unitatea celor 27 de state membre. Pentru că Europa este reprezentată de statele membre, domnul Buchiu a precizat că este firesc ca dezbaterile să aibă loc la nivel național în fiecare stat membru.

În acest sens, reprezentantul Comisiei Europene a întărit ideea domnului Baciu potrivit căreia consiliile economice și sociale, la nivel național, și CESE, la nivel european, sunt spațiile ideale pentru aceste discuții, iar obiectivul lor final, așa cum a spus și președintele Consiliului Economic și Social român, trebuie să fie obținerea unui consens asupra celui mai bun mod de a merge înainte.

„Cartea albă” propusă de Comisia Europeană analizează factorii care vor influența evoluția Europei în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societății și asupra ocupării forței de muncă, până la îndoielile suscitate de globalizare, la amenințările la adresa securității și la ascensiunea populismului. Ea propune cinci scenarii pentru viitorul UE:
1. Continuând pe același drum: UE-27 se axează pe realizarea agendei sale pozitive de reforme, în spiritul orientărilor intitulate „Un nou început pentru Europa” și al Declarației de la Bratislava.
2. Accent exclusiv pe piața unică: UE-27 se reaxează treptat pe piața unică, deoarece numărul domeniilor de politică în care cele 27 de state membre nu reușesc să ajungă la un consens este în creștere.
3. Cei care doresc mai mult realizează mai mult: UE-27 își continuă activitatea ca până acum, dar permite statelor membre să realizeze mai mult împreună în anumite domenii pe care le consideră de comun acord prioritare.
4. Mai puțin, dar mai eficient: UE-27 se concentrează pe rezultate mai multe și mai rapide în anumite domenii de politică și acționează mai puțin în domeniile în care nu consideră că există valoare adăugată.
5. Mult mai mult, împreună: Statele membre decid să reunească mai multe competențe, resurse și puteri decizionale în toate domeniile.

Discuțiile de la București s-au încheiat cu afirmarea necesității organizării unor dezbateri mai ample pe tema celor cinci scenarii, pentru a aprofunda analiza consecințelor lor posibile asupra fiecărui stat membru.